Cine sunt.

Ia romaneasca. Steinhardt, Jurnalul Fericirii. Metaniile de la manastiri. Crucea Sfanta de la Ierusalim. Crucea de la Sfanta Varvara ( Sfanta cea mai iubita) Ray Ban. Geanta din Ecuador. O bucata de material neagra pe care o port deasupra pantalonului cand merg la biserica. Mi-a daruit-o un prieten, fost stripper, cand trebuia sa intram intr-o biserica, iar eu eram in pantaloni scurti. Era un accesoriu din costumele din show-ul lor. De fapt, o bucata de material de care trebuia sa scape la un moment dat in timpul show-ului. Ei bine, a scapat. De tot. De cand mi-a dat-o mie, am ingenunchiat cu ea prin zeci de biserici si manastiri. ( Iata cum lucreaza Dumnezeu! Asa se intampla si cu sufletele oamenilor. De la striptease la metanii. Slava Domnului!). O floare in par, daruita de prietena mea. Cel mai frumos accesoriu. Primavara in inima. Sufletul verde. Lumina pe chip- de la Sfanta Liturghie. Bucurie. Inima preaplina de cate port in ea: oameni dragi, locuri din toata lumea ce au pastrat bucati din sufletul meu- sau mi le-au dat inapoi?- strabuni, vii, morti, nenascuti, sfinti, ingeri, eroi, modele, scriitori, poeti, vise, iubiri, prieteni fara de care n-as fi eu. Aripi nevazute. Ce ma indeamna sa zbor. Aripi puternice. Ce ma adapostesc. Ochi indreptati spre o tinta pe care o vad doar eu. Doar uneori. O stie doar Dumnezeu. Versuri ce imi gadila degetele, asteptand sa fie asternute pe hartie. Vise neimplinite ce nu imi dau pace. Da, ele sunt scanteile din ochi. Credinta, nadejde, dor. Batai de inima in ritm de doina. Codru, in sange. Munte, brazi, coloana de infinit, uneori in trupul meu. Pe buze, cantece interzise. Pe obraji, curgand nevazute, lacrimile prigoanei. La maini, urmele de lanturi purtate candva de ai mei. Pe cer, soare, pe cerul inimii soare, pe cerul tarii mele,un soare inca inlantuit. Sub ochi, cearcane vii de dureri inca nestiute, de strigate de strigoi inca nelinistiti, de plansetul sufletelor curate inca prigonite, de lacrima "sangelui neamului meu curs prin santuri". Blandete in zambet- sunt tot ei, rostind usor: "Sa nu ne razbunati!" Si tot ei, in inima ce plange neincetat- "Dar nici sa nu ne uitati....."O Iubire ce ma invaluie mereu. Ca o vad sau ca nu o vad. Ca o simt sau ca nu o simt. Uneori, in clipe ca acestea, se simte, se aude, se vede, mai mult decat oricand. In astfel de clipe-veacuri timpul se opreste si priveste uimit Vesnicia. Lumea tace, intunericul tace, indoiala tace. Si raul tace. E liniste in inimi. Vorbeste numai Iubirea. In aceeasi Tacere in care a-nviat. In astfel de clipe, poti vedea, simti, auzi biruinta. Aici sa te-ntorci cand ti-e frig. Aici sa revii, cand esti risipita. Acasa. La sufletul tau de crin."