Să mănânce şi îngerii...


Bunica nu strângea niciodată masa imediat după ce terminam de mâncat. "Lasă, mamaie, să mănânce şi îngerii..."

Şi uite aşa, de la bunica mea Maria, am învăţat de mic copil diferenţa dintre Marta şi Maria...

Şi uite aşa am aflat eu nu numai că există îngeri, dar că uneori şi noi le putem face lor o bucurie. Cu cele mai neînsemnate lucruri...

Şi uite aşa am învăţat să mă opresc, în mijlocul unei lumi uneori prea grăbite, să stau de vorbă cu ceea ce nu se vede.

Şi uite aşa m-am deprins să mă întreb: oare îngerilor nu le-o fi foame, nu le-o fi sete, nu le-o fi dor de-o vorbă bună?

Chiar dacă lumea şi viaţa vă grăbesc, opriţi-vă puţin. Nu lăsaţi îngerii să moară de foame!

Postări recente
Archive
Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
Search By Tags