Îi știți, nu-i așa?


"Îi știți, nu-i așa? Pe cei care vă scrutează necruțători în timp ce le vorbiți. Dumneavoastră le expuneți ideile sau, mă rog, după caz, le puneți sufletul pe tavă ‒ cu vise, dureri și tot ce intră într-una bucată accesoriu unicat și de neînlocuit ‒ în timp ce dânșii vă examinează nestingheriți ‒ și fără un minim efort de a o face mai cu discreție ‒ pantofii! Care, după grimasa lor de-abia perceptibilă, vă par dintr-odată demodați, prea mari, prea strâmți și prea murdari, deși ați petrecut o jumătate de oră să îi curățați. Roșiți, vă simțiți mic, le mai spuneți un vis. Zâmbesc condescendent ca și cum v-ar urmări. Însă analizează cu atenție fiecare cută a pantalonului, fiecare scamă de pe sacou ‒ of, parcă fiecare dintre ele vă apasă dintr-odată cu greutatea unui munte. Nu vă preocupați, v-au ghicit etichetele și v-au estimat valoarea totală a investiției în garderobă și în accesorii încă din primele 9 secunde. Fiți mulțumiți că mai stau de vorbă cu Dumneavoastră. Sau puneți-vă întrebarea dacă nu o fac doar în virtutea respectului pe care îl poartă pantofului Dumneavoastră. Sau numelui care tronează la vedere pe geanta Dumneavoastră. Sau diamantului de pe inelul pe care l-ați primit în dar... Deja vă bâlbâiți, vă simțiți ca un școlar de clasa întâi înconjurat de priviri ostile și amenințat de privirea critică a unei învățătoare ce vă pare uriașă și parcă totuși prea exigentă. Încercați să mai expuneți o idee. Mai devreme vă părea genială. Acum vi se pare stupidă. Interlocutorul vă studiază coafura. Simțiți că vă ia foc șuvița rebelă pe care n-ați reușit să o îmblânziți dimineață. Citați dintr-un om muuult mai deștept decât Dumneavoastră ‒ garantat, nu aveți cum să dați greș. Nicio schimbare. Interlocutorul zâmbește plictisit, studiindu-vă îndeluuung manichiura. Gata, v-a eliminat din lista persoanelor cu care vrea să fie văzut. Vă studiază apoi cu un zâmbet trădând parcă milă... un coș! Care s-a mărit parcă brusc de când vi-l privește! Îl simțiți cum stă să explodeze sub privirea ucigătoare a interlocutorului impecabil, scrobit, fără suflet, aflat în fața Dumneavoastră. ................................................ Vă dați seama, dacă aș fi fost altfel? Riscam să stau de vorbă cu Nichita și să nu pot urmări nimic din ce îmi spune, din cauza celebrului sau pulover ‒ singurul pe care îl avea și purta într-o bună bucată de vreme... Sau, cine știe, puteam să mă-ntâlnesc cu Eminescu, fără să pot reține vreo fărâmă din geniul lui, preocupată fiind de pardesiul lui ponosit și de degetele lui pătate cu cerneală... Și mai era înfiorător de sărac! Țuțea avea o scufiță nașpa pe cap și trăia în condiții și mai nașpa... în timp ce toți ăia care au murit „ca fraierii” în închisori nu erau chic deloc! Sau cei din rezistența anticomunistă din munți, care nu se spălau, sau mai știu eu ce... riscam să judec un medic care a salvat mii de vieți după pantofii săi scâlciați, un muzician genial după cine știe ce alt detaliu judecă ei, Inchizitorii aparențelor. Riscam să judec o doamnă minunată îmbrăcată prea simplu fără să știu că alege să dăruiască mare parte din ce câștigă unor copii orfani. Riscam să judec un tip care a ajuns la întâlnire ceva mai târziu și cu hainele dezordonate de fugă căci s-a oprit să facă o faptă bună când toți ceilalți, scrobiţii, impecabilii fără suflet, au trecut pe lângă cel ce avea nevoie de ajutor fără să-l vadă! Și atâtea alte cazuri în care aparențele ne pot înșela... Ferească Dumnezeu s-ajung să gândesc așa! Căci, la urma urmei, puteam să mă întâlnesc cu Iisus și să îl evit: Auzi! Născut în iesle, intrat în Ierusalim pe un măgar, sărac, umblând desculț... Nu mă înțelegeți greșit, tuturor ne place Frumosul și toți ar trebui să fim preocupați să dăruim lumii cea mai frumoasă versiune a noastră... atât în ceea ce privește forma, cât și fondul. Să nu uităm însă pe drum de fond! Hai să nu lăsăm ceea ce e în afară să ne oprească să ne întâlnim cu sufletul celui din fața noastră. Sau, uneori și mai grav, chiar cu sufletul nostru! De vă mai întâlniți cu ei, oamenii regi și reci, mergeți mai departe fără să vă mai doriți să intrați în pământ! "Floarea din asfalt" -Alexandra Svet

Postări recente
Archive
Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
Search By Tags