Voi veni, mama, la tine...

Voi veni la tine in picurii de ploaie ce iti mangaie uneori pe furis parul.

Voi veni in parfumul liliacului ce te va imbratisa intr-o seara oarecare de primavara si nu vei sti de ce te simti dintr-o data mai bine, mai usoara, mai frumoasa, mai iubita. Voi veni la tine imbracat in soare, cand vreun apus tomnatec te va certa ca m-ai gonit. Voi veni in valuri ce se sparg ostenite de tarm precum gandurile alea razlete ce nu-ti dau pace de tot te intrebi cum ar fi fost... Voi veni in clipe ratacite cand vei uita ce voiai sa faci si iti vei inchipui vreun gest marunt ce te-ar fi facut sa razi, sa oftezi sau sa ma imbratisezi cu drag. Voi veni in lacrimi, voi veni in doruri, voi veni in versuri... Dar nu vei sti ca-s eu. Voi veni in adierea vreunui vant tacut ce iti va saruta bland chipul si va lasa in urma-i un trist suras. Voi veni in zambet ce-ti va umple chipul, din senin, fara sa stii macar de ce zambesti. Voi veni sa lupt cu dorul ce iti arde adesea pieptul, Voi veni sa-ti smulg durerea ce si astazi te mai taie Cand pe strada din senin iti zambeste un copil... Voi veni sa-ti smulg pe rand dor, regret, neresemnare, Vini, tristeti si intrebare Si jalea crunta ce te apasa, cand plangi si nu te vede nimeni , Ti-oi lua-o tot eu, mama... De-oi putea... Voi veni in taina sa iti mangai pasii Cu iubirea muta ce tot nu a murit. Voi veni in lacrimi, voi veni in doruri Voi veni in tristeti ce iti umplu uneori inima de goluri. Fara de motiv. Voi veni in toate Imbracat in noapte Si in dor ce arde. Uneori. Chiar daca totul ne desparte, Voi mai veni, mama, la tine Sa te mai imbrac in mine. Dar nu vei sti ca-s eu...