Elena

Astăzi am trecut pe lângă coloana în care era înaltul oficial de a cărui vizită vuieşte întreaga ţară. Oraş înţesat de politişti, maşini multe, închise la culoare, cu girofar. Am trecut spăşită pe lângă coloană, venind din sens invers. Nu aveam nici însoţitori, nici girofar, însă şi în masina mea era un oaspete de seamă. Şi nu ştiu cât ne-ar apăra alţii dacă s-ar pune problema unui război, tare mi-e teamă că deloc, au mai fost cândva asteptaţi... Dar ştiu că dacă Dumnezeu s-ar îndura de noi ar face-o pentru inimi ca cea pe care a gazduit-o azi maşina... Şi inima...mea. Pe langa impresionanta coloana oficiala a trecut astazi nebagata in seama, asezata cuminte pe locul din dreapta o batrana de 85 de ani, mai apriga si mai agera la minte decat multe tinere pe care le cunosc. Isi lasase bucatareala si treburile casnice cand au napadit-o lacrimile la gandul ca Brancoveanu si-a vazut toti fiii ucisi cu sange rece in fata sa, dar tot n-a renuntat la credinta stramoseasca. "El a facut toate astea... Si noi..." Si-a lasat ciorba de peste si cornuletele de post, si-a imbracat cu greu costumul popular vechi de sute de ani( cu greu... Caci, apriga, apriga, dar are totusi 85 de ani... Dar, adauga repede..." nimic bun nu vine fara jertfa...") si-a luat in picioare opincile care au strabatut atatea drumuri sa dea slava Domnului si Sfintilor- "trebuie sa mai si multumim, sa mai si dam, nu numai sa tot cerem..," si a plecat sa se plece cu evlavie inaintea moastelor Sfintilor Brancoveni... A fost drum lung si greu... "Dar am dragoste..." imi spune cu tonul cel mai firesc din lume... Isi mangaie cu iubire iia inflorata..." am pretuire pentru tot ce are neamul asta mai sfant, mai bun si mai frumos si ma doare inima cand vad ca luam din Occident tot ce-i mai rau..." Vorbeste intruna, rade, glumeste, se inchina la fiecare biserica, imi umple inima de lumina, coboara ca o caprioara din masina dand slava Domnului ca a randuit sa ne intalnim - nu ca as fi eu speciala, ci pentru ca asa da ea slava Celui de Sus pentru tot ce i se intampla- si se indeparteaza pasind repede, hotarata, cu sutele de ani de greutati si bucurii cusute pe costumul ei traditional romanesc, cu genunchii zdreliti de metanii, cu inima plina de dragoste si cu crucea neamului in spate, purtata nevazut alaturi de atatia alti oameni frumosi pe care nu ii vedem la stiri. Romania mea frumoasa a trecut azi pe langa coloana unui inalt oficial de a carui vizita vuieste tara. N-a vazut-o nimeni. De mii de ani, ei vin si pleaca, ea ramane. Chiar daca uneori, n-o vede nimeni. Are 85 de ani, o cheama Elena si azi e ziua ei. Dupa Sfanta Liturghie se duce direct acasa... Chiar daca nu va veni nimeni la ea acasa, macar la telefon sa raspunda la urari. Altfel ii mahneste pe cei care o suna. " Ei au dragoste, cum sa ii mahnesc... " La multi ani, Elena, la multi ani, Constantin, La multi ani Romanie frumoasa, atat de plina de dragoste... Chiar daca uneori nu te vede nimeni...
21 mai 2014
foto: Camelia Capitanu